Masivul Hăşmaşu Mare, situat în Carpaţii Orientali în partea superioară a văilor Mureşului şi Oltului, oferă o serie de obiective turistice deosebit de interesante cum ar fi: Piatra Singuratică, Cheile Bicazului, Lacul Roşu, peştera Şugău, avenul Licaş etc. Culmile masivului sunt acoperite cu păduri de conifere care alternează cu stânci pleşuve, ce oferă alpiniştilor posibilităţi de afirmare a calităţilor lor de căţărători. Pe stâncile din partea superioară a spaţiului montan poate fi întâlnită renumita plantă floarea de colţ (Leontopodium alpinum). De pe vârful Hăşmaşul Mare (1709 m altitudine) pot fi admirate depresiunile Giurgeu şi Ciuc şi chiar întreaga parte mijlocie a Carpaţilor Răsăriteni. În partea sudică a masivului se înalţă vârful Piatra Singuratică (1608 m altitudine), care domină împrejurimile şi unde se află amenajată o cabană. De aici se pot face excursii la Peştera Şugău sau în Cheile Bicazului.
Munţii Giurgeului reprezintă o unitate montană alungită pe direcţia nord-sud, între văile Topliţa şi Belcina, cu aspectul unei prispe în general netezită la altitudinea de 1000-1300 m. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, în nord la contactul cu Călimanul fiind prezente şi unele revărsări de lave şi piroclastite, iar pe cea mai mare suprafaţă a lor pădurile au fost defrişate lăsând loc păşunilor şi fâneţelor secundare. Litologia menţionată a determinat un relief corespunzător reprezentat prin culmi prelungi din care se desprind unele vârfuri rotunjite. Din punct de vedere turistic se poate distinge Masivul Ditrău, situat între văile Belcina şi Jolotca, care prezintă un peisaj montan atractiv cu stâne, odăi, case de vacanţă, culmi domoale, păşuni, izvoare limpezi etc. În partea sudică a masivului s-a dezvoltat oraşul Gheorgheni, care păstrează câteva interesante monumente istorice, precum şi alte obiective turistice şi arhitectonice de o deosebită valoare, printre care amintim: Cetatea Both, o biserică construită la 1734 în stil baroc, grădina dendrologică (o rezervaţie naturală ce se întinde pe o suprafaţă de 13 ha, având peste 2500 de specii de plante şi 185 specii de arbori).
Munţii Căliman reprezintă un imens con vulcanic care închide Depresiunea Giurgeului la nord, acolo unde râul Mureş a străpuns lanţul vulcanic formând Defileul Topliţa-Deda. Cea mai mare parte a acestui masiv apare ca un platou înalt între 1300 m spre periferie şi 1600 m spre interior, iar spre mijlocul său se ridică o cupolă vulcanică în care este inserat vechiul crater al Călimanului. Acest masiv depăşeşte 2000 m altitudine în unele vârfuri (Pietrosu -2100 m, Izvorul -2035 m, Negoiu -2046 m), aici putând fi văzute urme de mici gheţari formaţi în era glaciară. Din punct de vedere turistic tocmai aceste particularităţi determină marea popularitate de care se bucură Călimanul. Versanţii sudici ai acestuia sunt valorificaţi economic de populaţia din partea nordică a Depresiunii Giurgeu, care i-au umanizat prin construirea unor aşezări permanente în proximitate, cea mai importantă fiind oraşul Topliţa, de unde se pot organiza excursii inedite spre partea înaltă a muntelui.
Munţii Harghitei continuă la sud Masivul eruptiv Gurghiu, dincolo de izvoarele Târnavelor. Ca importanţă turistică cel mai cunoscut obiectiv este vârful Harghita-Mădăraş, cu o înălţime de 1800 m, aici practicându-se unele sporturi de iarnă. De pe acest vârf se deschide privirii o splendidă panoramă a Carpaţilor Orientali şi a Depresiunii Transilvaniei. Creasta muntelui este străbătută de un traseu turistic marcat, iar prin pasul Vlăhiţa se poate ajunge pe un drum rutier, de la Miercurea-Ciuc, până la Harghita-Băi, o staţiune de interes local cu mofete, pârtii de schi, campinguri, vile etc. Pe flancul sud-estic al Munţilor Harghita, la 1250 m altitudine, se află Băile Sântimbru, cunoscute prin apele carbogazoase şi feruginoase folosite la băi calde, precum şi prin puternice emanaţii de bioxid de carbon liber.
Masivul Ciomatu Mare (1301 m altitudine) este localizat în partea sudică a Depresiunii Ciucului, la poalele acestuia dezvoltându-se una dintre cele mai frumoase staţiuni balneoclimaterice din Carpaţii Orientali – Băile Tuşnad. Aceasta ocupă un mic bazinet din defileul Oltului situat între Tuşnad-Sat şi Malnaş. Masivul Ciomatu oferă minunate locuri de recreere prin poienile înverzite şi luminate de soare, prin pădurile de brad şi fag cu aer ozonat şi reconfortant sau prin apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice şi feruginoase existente aici. La 1,5 km nord-est de Băile Tuşnad, pe locul numit Piscul Cetăţii (1301 m), se găsesc vestigiile unei cetăţi dacice construite în bazinul Oltului superior. În zilele de vară acest minunat cadru natural oferă turiştilor posibilităţi de baie, plajă sau plimbări cu diferite ambarcaţiuni pe lac. Spre nord-vest, la cca. 1 km de lacul Sf. Ana se găseşte tinovul Mohoş, cunoscut sub numele de ”Lacul de Muşchi”. Astăzi se întinde sub forma unui imens zăcământ de turbă, pe un areal de circa 80 ha înconjurat de o zonă păduroasă formată mai ales din pini, arini şi mesteceni.
Munţii Ciucului reprezintă o culme cu altitudini mijlocii (1553 m altitudinea maximă, în Vf. Şoiu) care flanchează la est depresiunea cu acelaşi nume. Pe lângă peisajele montane inedite oferite de această zonă turistică carpatică, trebuie să remarcăm existenţa în apropiere a municipiului Miercurea-Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita. Aici turiştii pot vizita importante şi interesante monumente istorice şi de artă, în primul rând, vechea cetate feudală Mikó, construită la începutul secolului al XVII-lea, cu 4 turnuri şi un şanţ de apărare, Muzeul judeţean cu sediul în partea restaurată a cetăţii, cu bogate piese de etnografie, arheologie şi de artă populară, statuile de bronz de la intrarea principală a cetăţii, reprezentându-i pe marii scriitori revoluţionari Nicolae Bălcescu şi Petöfi Sándor. În cartierul Şumuleu, nucleul istoric de odinioară al oraşului, se află un grup de clădiri construite în stil baroc, cunoscut sub numele de Complexul baroc de la Şumuleu. Miercurea-Ciuc dispune de numeroase baze de cazare, de moderne unităţi de alimentaţie publică şi de un patinoar artificial, locaş al hocheiului pe gheaţă şi al patinajului în toate anotimpurile.