Locul unde Mureşul a ieşit la suprafaţă şi a văzut lumina zilei a fost numit „Izoru Muresuluii” („Mureş Izvor”, după denumirea în limba maghiara „Marosfő”). Izvoru Mureşului este o localitate montană şi o staţiune climaterică permanentă localizată în judeţul Harghita, la poalele Munţilor Hăşmaşu Mare (1793 m), pe versantul sudic al Muntelui Negru (1538 m), acolo unde se face trecerea lesnicioasă din Depresiunea Ciucului în Depresiunea Giurgeului prin pasul Greci (la 891 m altitudine). Se află pe DN 12 la 38 km de Miercurea-Ciuc şi 19 km de Gheorgheni, la cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Mureşului şi Oltului. Izvoru Mureşului este o localitate specifică care are casele înşiruite pe linia drumului naţional, un centru de recreere a tineretului de renume naţional. Localitatea este alcatuita din trei catune, partea din amonte numita si Statiunea, partea din mijloc numita Tincani (majoritatea locuitorilor purtand numele de Tinca) şi partea din aval numita Boteni. Conform datelor recensământului din 1992 are 801 locuitori. Originea denumirii Mureş: provine din cuvintele celtice muor = mlaştină, baltă şi acha = râu, deci moraha râu băltos, mlăştinos. Denumirea săsească Miersch, Muresc, este cel mai aproape de această formă arhaică, după părerea lingviştilor.
DN 12, strada principală a localităţii este paralelă cu albia Mureşului şi trece peste acesta numai în locul numit Poiana Popii. Imediat după acest pod, la vest începe rezervaţia naturală „După Luncă”. Mlaştina ,,După Luncă “aflată la confluenţa Mureşului, pârâului Senetea şi a pârâului Ponc, la vest de DN 12 la 2 km de aşezare este zonă de protecţie a naturii. Are o suprafaţă totală de 40 de hectare, cu un strat de turbă de grosime între 2-3 m. Izvorul râului Mureş se găseşte pe versantul sudic al Muntelui Negru.
Locul din centrul localităţii, nu departe de şosea, la vest de aceasta, la poalele muntelui Greţeş, unde la altitudinea de 866 m există un mic izvor in apropierea partiei de ski, uşor acessibil turiştilor, numit si ,,izvorul turistic” dar izvorul adevărat se afla la 1350 m altitudine pe versantul sud-vestic al Muntelui Negru în apropierea Vârfului Fagului, şi localnicii, pe primii câţiva km îl cunosc sub denumiri variate: pârâul Varului, pârâul Baci sau pârâul Forika, afluent al pârâului Mare, se varsă în acesta în apropierea staţiei de cale ferată. Lungimea totală a râului Mureş este de 803 km, din care 80 km în judeţul Harghita, 768 km în România.
Din punctul de vedere al meteorologilor, se pare ca Izvoru Muresului este localitatea cea mai insorita din Romania – aici soarele straluceste 250 de zile pe an.
Avand in vedere ca putin mai la vale se afla localitatea Joseni, considerata “polul frigului”, pare de necrezut ca localitatea sa beneficieze de atatea zile insorite intr-un an. Daca iti mai spun ca are ca vecini orasul Miercurea Ciuc si Gheorghieni, alte doua zone racoroase de la noi, atunci este de-a dreptul…. incredibil.
Situat în proximitatea zonei de obârşie a Mureşului, de unde a şi primit această denumire, Izvorul Mureşului este indicat pentru cura climatică, mai ales pentru cei suferinzi de nevroze astenice, stări de debilitate, surmenaj fizic şi intelectual, convalescenţă cu stare generală bună, hipertiroidie benignă, rahitism şi tulburări de creştere la copii. În zonă se poate ajunge atât feroviar urmând traseul Braşov – Miercurea Ciuc – Siculeni – Izvoru Mureşului, de la sud la nord, sau Deda – Topliţa – Gheorgheni – Izvoru Mureşului, de la nord la sud, cât şi rutier de la Miercurea Ciuc spre Gheorgheni sau invers, cu trecere prin localitatea amintită.
Staţiunea de tineret Izvorul Mureşului este azi una din cele mai importante centre de recreere de tineret din ţară . Cele câteva decenii de existenţă s-au concretizat în numeroase facilităţi turistice, localitatea dispunând de pârtie de schi de bună calitate. Din 1999 în Izvoru Mureşului este construita o mănăstire purtand hramul Adormirii Maicii Domnului ctitorita de Preasfintitul Ioan Selejan, episcopul Harghitei si al Covasnei.. Localitatea are o biserică ortodoxă, şi două biserici catolice. De asemenea s-a construit şi o casă de rugăciuni reformată.
Localitatatea are o locaţie favorabilă pentru practicarea unui turism de recreere, agrement şi refacere fizico-psihică cu condiţii excelente pentru drumeţii montane, sporturi de iarnă, alpinism, pescuit, cicloturism, punct de pornire în expediţii montane pe diferite trasee turistice în zona carpatică înconjurătoare (munţii Hăşmaş, Giurgeu, Ceahlău, Căliman, Gurghiu, Harghita, Ciomatu), oferind un bioclimat tonic şi stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferică relativ joasă, aer curat, lipsit de praf şi cu o ionizare accentuată a atmosferei, elemente necesare în fortificarea şi păstrarea sănătaţii organismul uman.